Luni, 24 Ianuarie 2011 15:38

STÂNCI DENUMITE

Daţi click pe poze pentru a le mări
 

 

Toponimia românească este bogată. Încerc să prezint o mică parte din stâncile cu nume la care am ajuns; cele antropomorfe sunt publicate în albumul editat în 2007. Fotografiile sunt aranjate din nordul Carpaţilor Răsăriteni, apoi Meridionali şi apoi Apuseni.

 

CREASTA COCOŞULUI - Munţii GutâiCREASTA COCOŞULUI - Munţii GutâiLA CĂRŢI - Munţii RodneiLA CĂRŢI - Munţii Rodnei

PIETRELE ROŞII - Munţii CălimaniPIETRELE ROŞII - Munţii Călimani PIETRELE ROŞII - Munţii CălimaniPIETRELE ROŞII - Munţii Călimani

ARŞIŢA MARE - Munţii BârgăuARŞIŢA MARE - Munţii Bârgău

PIETRELE DOAMNEI - Masivul RarăuPIETRELE DOAMNEI - Masivul RarăuPIETRELE DOAMNEI - Masivul RarăuPIETRELE DOAMNEI - Masivul Rarău

PIETRELE MUIERILOR - Obcina MarePIETRELE MUIERILOR - Obcina MarePIETRELE MUIERILOR - Obcina MarePIETRELE MUIERILOR - Obcina Mare
Se află la nord-vest de oraşul Solca (jud. Suceava) pe o culme pietroasă ce domină valea Solcuţei. Sunt şase stânci principale mari care prin eroziune diferenţiată au căpătat forme interesante. Se spune că era un loc bun pentru refugiu în timpul năvălirilor duşmane.

 

PIATRA TEIULUI (PIATRA DRACULUI) - Bloc eratic rămas în lunca inundabilă a Bistriţei lângă actualul viaduct de la Poiana Teiului.PIATRA TEIULUI (PIATRA DRACULUI) - Bloc eratic rămas în lunca inundabilă a Bistriţei lângă actualul viaduct de la Poiana Teiului.PIATRA CIOBANULUI văzută din poiana de la Duruitoare (Masivul Ceahlău)PIATRA CIOBANULUI văzută din poiana de la Duruitoare (Masivul Ceahlău)PIATRA CIOBANULUI văzută din Poiana ScăiuşPIATRA CIOBANULUI văzută din Poiana Scăiuş

GARDUL STĂNILELOR = versantul drept (la coborâre) al Jgheabului lui Vodă (Ceahlău)GARDUL STĂNILELOR = versantul drept (la coborâre) al Jgheabului lui Vodă (Ceahlău)

PIATRA LĂCRĂMATĂ (Masivul Ceahlău)PIATRA LĂCRĂMATĂ (Masivul Ceahlău)PIATRA LĂCRĂMATĂ - muşchiul şi puţina iarbă crescute pe vârf adună apă care se scurge încet, şiroind ca lacrimile. Se observă chiciura pe şiroaiele îngheţate.PIATRA LĂCRĂMATĂ - muşchiul şi puţina iarbă crescute pe vârf adună apă care se scurge încet, şiroind ca lacrimile. Se observă chiciura pe şiroaiele îngheţate.

PĂLĂRIA (Masivul Ceahlău)PĂLĂRIA (Masivul Ceahlău)PĂLĂRIA (Masivul Ceahlău)PĂLĂRIA (Masivul Ceahlău)

PAVILIONUL - sub vârful Ocolaşul Mare, Masivul CeahlăuPAVILIONUL - sub vârful Ocolaşul Mare, Masivul Ceahlăuîn apropiere - MASAîn apropiere - MASA

COLOANA DORICĂ - se observă şi turnurile: Turnul lui Budu, Turnul Stancăi, Turnul Anei.COLOANA DORICĂ - se observă şi turnurile: Turnul lui Budu, Turnul Stancăi, Turnul Anei.COLOANA DORICĂ - la marginea Treptei OcolaşuluiCOLOANA DORICĂ - la marginea Treptei Ocolaşului

CLĂILE LUI MIRON - la marginea estică a Ocolaşului Mic, Masivul CeahlăuCLĂILE LUI MIRON - la marginea estică a Ocolaşului Mic, Masivul CeahlăuARCADA - în partea superioară a Jgheabului Fundăii, aproape de Ocolaşul MicARCADA - în partea superioară a Jgheabului Fundăii, aproape de Ocolaşul Mic

PIATRA LATĂ DIN GHEDEONPIATRA LATĂ DIN GHEDEONGURA PLÂNSĂ - în apropierea Cabanei DochiaGURA PLÂNSĂ - în apropierea Cabanei Dochia

STÂNCILE DETUNATESTÂNCILE DETUNATEACELE DETUNATEIACELE DETUNATEIACELE DETUNATEIACELE DETUNATEI

STOGUL LUI ALBUSTOGUL LUI ALBUSTOGUL LUI ALBUSTOGUL LUI ALBUIGLIŢA = Stogul lui Albu văzut de jos, din Jgheabul MareIGLIŢA = Stogul lui Albu văzut de jos, din Jgheabul Mare

ACELE CAPREI - în abruptul Piciorului Răchitiş spre Fundu Ghedeonului (Ceahlău)ACELE CAPREI - în abruptul Piciorului Răchitiş spre Fundu Ghedeonului (Ceahlău)TURNUL SIHASTRULUI - în Jgheabul Sihastrului (sub Cuşma Dorobanţului) în pădure (Ceahlău)TURNUL SIHASTRULUI - în Jgheabul Sihastrului (sub Cuşma Dorobanţului) în pădure (Ceahlău)FARAONUL - în partea de sus a Jgheabului cu Hotaru (folclor nou!) (Ceahlău)FARAONUL - în partea de sus a Jgheabului cu Hotaru (folclor nou!) (Ceahlău)

OM BUN - OM RĂU - în partea superioară a Jgheabului cu Hotaru (folclor nou!) (Ceahlău)OM BUN - OM RĂU - în partea superioară a Jgheabului cu Hotaru (folclor nou!) (Ceahlău)VULTURUL - în zona împădurită a Jgheabului cu Hotaru (Ceahlău)VULTURUL - în zona împădurită a Jgheabului cu Hotaru (Ceahlău)

STÂNCA DOCHIEI (popular: "Curul Dochiei") la Izvoare (izvoarele pârâului Izvorul Alb) (Ceahlău)STÂNCA DOCHIEI (popular: "Curul Dochiei") la Izvoare (izvoarele pârâului Izvorul Alb) (Ceahlău)

PIATRA CU BANI formată din conglomerat cu pietre de râu rotunde cimentate şi Furculiţa = Cuşma Dorobanţului văzută din Poienile SahastruluiPIATRA CU BANI formată din conglomerat cu pietre de râu rotunde cimentate şi Furculiţa = Cuşma Dorobanţului văzută din Poienile SahastruluiPIATRA ŞOIMULUI - Munţii GurghiuPIATRA ŞOIMULUI - Munţii Gurghiu

PIATRA BRADU MIC - deasupra şoselei Pasul Bucin - Praid.PIATRA BRADU MIC - deasupra şoselei Pasul Bucin - Praid.PIATRA BRADU MIC - posibil străvechi loc de cult "păgân".PIATRA BRADU MIC - posibil străvechi loc de cult "păgân".

PIATRA SINGURATICĂ - Masivul Hăşmaş.PIATRA SINGURATICĂ - Masivul Hăşmaş.PIATRA SINGURATICĂ - Masivul Hăşmaş.PIATRA SINGURATICĂ - Masivul Hăşmaş.

PIATRA ALTARULUI - Masivul Hăşmaş - se vede cabana care a avut mai multe nume succesive: Floarea Reginei, apoi Floarea Republicii, apoi Cheile Bicazului; a ars de la pomul de Crăciun la 25 decembrie 1997.

NASUL LUI CARAIMAN - Munţii TarcăuluiNASUL LUI CARAIMAN - Munţii TarcăuluiTREI CĂLDĂRI - Munţii Stânişoarei: în Parcul Cozla din Piatra NeamţTREI CĂLDĂRI - Munţii Stânişoarei: în Parcul Cozla din Piatra Neamţ

OMUL DE LA ŞERBEŞTI - comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ: tot dealul pare a fi un om culcat cu faţa în sus şi nişte stânci formează un profil. Se vede de la distanţă de pe şoseaua Piatra Neamţ - Roman.

REPTILA - pe un versant al muntelui Holmu Gemenii, Munţii GoşmanREPTILA - pe un versant al muntelui Holmu Gemenii, Munţii Goşman

MASA LUI VODĂ - pe valea Caşinului, afluent al Trotuşului (jud. Bacău)MASA LUI VODĂ - pe valea Caşinului, afluent al Trotuşului (jud. Bacău)MASA LUI VODĂ - loc de adunare şi sfat din vremuri îndepărtate. A avut în jurul ei 12 scaune de piatră,   echidistante, din care 5 au fost distruse de drumul forestier din imediata apropiere. Numele actual provine de la   scurtul popas făcut de Gheoghe Ştefan Vodă în 1658, fugind peste munţi în TransilvaniaMASA LUI VODĂ - loc de adunare şi sfat din vremuri îndepărtate. A avut în jurul ei 12 scaune de piatră, echidistante, din care 5 au fost distruse de drumul forestier din imediata apropiere. Numele actual provine de la scurtul popas făcut de Gheoghe Ştefan Vodă în 1658, fugind peste munţi în Transilvania

CĂLDĂRILE ZĂBALEI - Munţii Vrancei (pârâul Zăbala).CĂLDĂRILE ZĂBALEI - Munţii Vrancei (pârâul Zăbala).PIATRA GEAMĂNĂ (STÂNCA FULGERATĂ) - Munţii Vrancei pe valea PutneiPIATRA GEAMĂNĂ (STÂNCA FULGERATĂ) - Munţii Vrancei pe valea Putnei

PIETRELE ROTĂRII - pe valea TeleajenuluiPIETRELE ROTĂRII - pe valea TeleajenuluiPIETRELE ROTĂRII - se mai spun poveşti, dar par improvizate.PIETRELE ROTĂRII - se mai spun poveşti, dar par improvizate.

TURNUL CĂPRIOAREI - Munţii CiucaşTURNUL CĂPRIOAREI - Munţii Ciucaş

ŢICLĂILE MICI - Ciucaş (hărţile tot copie una de la alta o denumire greşită: "Tigăile"!)ŢICLĂILE MICI - Ciucaş (hărţile tot copie una de la alta o denumire greşită: "Tigăile"!)ŢICLĂILE MARIŢICLĂILE MARI

ŢURŢURELUL - CiucaşŢURŢURELUL - CiucaşMÂNA DRACULUI - CiucaşMÂNA DRACULUI - Ciucaş

COLŢII BRATOCEI - CiucaşCOLŢII BRATOCEI - Ciucaş

PORUMBELUL din culmea Bratocea.PORUMBELUL din culmea Bratocea.PORUMBELUL din culmea Chiruşca.PORUMBELUL din culmea Chiruşca.

PIETRELE ALBE - CiucaşPIETRELE ALBE - Ciucaş

STÂNCILE LUI SOLOMON - la capătul cartierului Şchei din Braşov.STÂNCILE LUI SOLOMON - la capătul cartierului Şchei din Braşov.STÂNCILE LUI SOLOMON - Masivul PostăvaruSTÂNCILE LUI SOLOMON - Masivul Postăvaru

BISERICUŢA PĂGÂNILOR - străvechi loc de cult din Masivul PostăvaruBISERICUŢA PĂGÂNILOR - străvechi loc de cult din Masivul Postăvaru

BABELE - Munţii BucegiBABELE - Munţii BucegiBABA MARE - Munţii BucegiBABA MARE - Munţii Bucegi

SĂRUTUL BABELOR - Munţii BucegiSĂRUTUL BABELOR - Munţii BucegiCOLŢII MORARULUI - Munţii BucegiCOLŢII MORARULUI - Munţii Bucegi

COLUMNA CERIULUI = Vârful Omu - Munţii BucegiCOLUMNA CERIULUI = Vârful Omu - Munţii BucegiCOLUMNA CERIULUICOLUMNA CERIULUI

ACUL CRĂPĂTURII - Munţii Piatra CraiuluiACUL CRĂPĂTURII - Munţii Piatra CraiuluiFALUSUL PIETREI CRAIULUIFALUSUL PIETREI CRAIULUI

LA ZAPLAZ - Munţii Piatra CraiuluiLA ZAPLAZ - Munţii Piatra CraiuluiCERDACUL STANCIULUI - Munţii Piatra CraiuluiCERDACUL STANCIULUI - Munţii Piatra CraiuluiŢURŢUDĂUL - Munţii Piatra Craiului: pe valea Sbârcioarei - probabil străvechi loc de cult "păgân"ŢURŢUDĂUL - Munţii Piatra Craiului: pe valea Sbârcioarei - probabil străvechi loc de cult "păgân"

ACUL CLEOPATREI - Munţii FăgăraşACUL CLEOPATREI - Munţii FăgăraşACUL CLEOPATREIACUL CLEOPATREIACUL CLEOPATREIACUL CLEOPATREI

BULZUL - Masivul CoziaBULZUL - Masivul CoziaCOLŢII FOARFECII (FOARFECA MARE) - Masivul CoziaCOLŢII FOARFECII (FOARFECA MARE) - Masivul Cozia

POARTA DE PIATRĂ - Masivul CoziaPOARTA DE PIATRĂ - Masivul CoziaMASA JIDOVULUI - Munţii Cindrel (în vorbirea veche: jidov = uriaş)MASA JIDOVULUI - Munţii Cindrel (în vorbirea veche: jidov = uriaş)

PIATRA TĂIATĂ A LUI IORGOVAN - Munţii Vâlcan, 1617m, este situat la este de vârful Muntele Mic pe poteca marcată cu bandă albastră ce coboară la Poiana Mărului.

CLEANŢU SCORILEI - Munţii Ţarcu, 1617m, este situat la est de vârful Muntele Mic pe poteca marcată cu bandă albastră ce coboară la Poiana Mărului. Vagi legende din zonă consideră stânca un punct de observaţie asupra văii pârâului Scorila. Între stâncile din jur se pare că au fost improvizate două adăposturi folosind poziţia pietrelor. Mai sus spre vest se găsesc nişte găvane mari care (ipotetic) puteau fi acoperite cu trunchiuri, crengi şi muşchi şi s-ar fi creat nişte adăposturi utile pentru familiile localnicilor din vale, în vremuri de restrişte.

SCAUNUL LUI GERYON - Munţii Mehedinţi. Ideea de a-l căuta mi-a dat-o Nicolae Densuşeanu studiindu-i cartea; am mai luat nişte informaţii de singurul localnic rămas în zonă pe valea Vodiţa, în 1987. În 1990, cu aprobare de la punctul de pază al unităţii de poliţie de la Gura Văii şi însoţiţi de doi soldaţi (pentru că e zonă de frontieră şi aveam de făcut fotografii) să urcăm la vârful Crucea Sfântului Petru. Cu multă îngăduinţă am putut recunoaşte SCAUNUL pe versantul sudic, la vreo 5 metri de la vârf, spre Dunăre. Nedeia care se ţine aici are probabil vechime mai mare decât religia actuală. Se ţine o slujbă anuală şi acum, deşi cultul vechi care trebuia bruiat, nu mai este de actualitate.

BISERICUŢA de pe culmea Negrileasa, Munţii Trascău. Este alcătuită din două grupe de stânci ce par aranjate: - grupa de jos pare să fi fost un fel de adăpost; - mai sus cu circa 20 de metri este un trilit compus din două turnuri aflate la 3 metri distanţă unul de celălalt (par să fi fost două coloane cu secţiunea rotundă) şi între ele un bloc orizontal, acum fisurat; sub aceste stânci se află o mică platformă. (pare să fi fos un loc de cult)

SCAUNUL BABEI DOCHIA - se află pe aceeaşi culme Negrileasa la circa 400 metri faţă de Bisericuţă: înălţimea   postamentului = 50 cm, înălţimea spătarului = 30 cm.  Un observator care ar sta pe acest scaun ar avea în faţă Peştera Bisericuţa aflată spre est (+20º spre NE)  pe alt munteSCAUNUL BABEI DOCHIA - se află pe aceeaşi culme Negrileasa la circa 400 metri faţă de Bisericuţă: înălţimea postamentului = 50 cm, înălţimea spătarului = 30 cm. Un observator care ar sta pe acest scaun ar avea în faţă Peştera Bisericuţa aflată spre est (+20º spre NE) pe alt munteLa 5 metri în spatele scaunului precedent pare să fie un altul asemănător întrucâtva, de pe care un observator   ar fi privit spre sud spre Bisericuţă. Dacă ar fi stat doi observatori pe cele două scaune, ar fi putut face uşor schimb de informaţii (?).La 5 metri în spatele scaunului precedent pare să fie un altul asemănător întrucâtva, de pe care un observator ar fi privit spre sud spre Bisericuţă. Dacă ar fi stat doi observatori pe cele două scaune, ar fi putut face uşor schimb de informaţii (?).

URMA DE BOU - pare să fie o adâncitură de lapiez de 18/15 centimetri, nu departe de scaune (ansele de   radiestezie se încrucişează)URMA DE BOU - pare să fie o adâncitură de lapiez de 18/15 centimetri, nu departe de scaune (ansele de radiestezie se încrucişează)

(copil?)(copil?)(adult?)(adult?)(bătrân?)(bătrân?)

Stânca TREI FECIORI sau poate 3 FEŢIŞORI sau 3 FEŢIŞOARE, pare să fie o stâncă cu 3 feţe: copil - adult - bătrân, de la vârful Surligata (Munţii Trascău). Accesul este mai lesnicios pe valea pârâului Lupşa, afluent al Arieşului.

POARTA ZMEILOR - Munţii Trascău, sub vârful Bedeleu (acces prin satul SălciuaPOARTA ZMEILOR - Munţii Trascău, sub vârful Bedeleu (acces prin satul SălciuaDUBA din Şesul Lupşenilor (Muntele Mare sau Munţii Gilău) - are pe acest site o pagină specialăDUBA din Şesul Lupşenilor (Muntele Mare sau Munţii Gilău) - are pe acest site o pagină specială

PIETRELE MĂRUNTE - Muntele Mare - nu sunt chiar mici: par a fi un şir de menhire utile în timp de ceaţă (dacă te aşezi pe burtă poţi vedea baza pietrei următoare!). Spre S-V se află Colţul Ungurului, locul numit "La masă" şi apoi vârful Muntele Mare, iar spre N-E Colţul Rotund (dinamitat pentru construcţia drumului) şi la circa 600 de metri Şesul Cald.

Coechipierul face probaCoechipierul face probaScobitura pentru şezutScobitura pentru şezut

Din Şesul Cald spre Valea Arieşului (est), trecând prin "Zăcători" se poate ajunge prin pădurea plantată prin 1976 la marginea unui abrupt de 12 - 15 metri unde se află mai multe stânci acoperite cu muşchi, afiniş şi jnepeni. Se caută o suprafaţă plată cu o scobitură pentru şezut! şi sub ea un locaş ca o fisură patrulateră cu înălţimea de 130 - 140 cm, lăţimea de circa 50 cm şi adâncimea de vreo 80 cm: LA DUBĂ ! În accepţiunea locală locul de unde se dădea semnal cu un corn sau un tulnic.Ne-ar fi trebuit un coechipier pe valea Arieşului dar şi telefoane celulare (care nu ajunseseră la noi în 1986) pentru a experimenta semnalizarea.

PIATRA (TALPA) JIDOVULUI (=uriaşului) - Muntele Găina din Munţii Bihorului - un bun loc de observaţiePIATRA (TALPA) JIDOVULUI (=uriaşului) - Muntele Găina din Munţii Bihorului - un bun loc de observaţiePIATRA GRĂITOARE - nu este prea departe de vârful Bihor sau Curcubăta Mare, spre Pasul Vârtop: îngână cu ecoul   său vorbele drumeţilor de pe potecă.PIATRA GRĂITOARE - nu este prea departe de vârful Bihor sau Curcubăta Mare, spre Pasul Vârtop: îngână cu ecoul său vorbele drumeţilor de pe potecă.

PIATRA DRACULUI - se află pe teritoriul comunei Hida (HÂDA?) lângă şoseaua dinspre Sânmihaiu Almaşului spre   Jibou (judeţul Sălaj)PIATRA DRACULUI - se află pe teritoriul comunei Hida (HÂDA?) lângă şoseaua dinspre Sânmihaiu Almaşului spre Jibou (judeţul Sălaj)PIATRA DRACULUI - E tare urâtă!PIATRA DRACULUI - E tare urâtă!

Observaţie

După ani de zile de peregrinări am făcut o constatare şi am păstrat-o mult timp pentru mine. S-ar părea că există o aglomerare de locuri şi stânci denumite care ar fi putut avea importanţă practică şi chiar strategică şi s-ar fi putut constitui ca un lanţ de puncte de observaţie şi semnalizare. Concentrarea cea mai mare se constată în jurul văii Arieşului, Ţara Moţilor, lucru evidenţiat şi în istorie.

Încerc să redau pe hartă această constatare, cu rezerva acceptării unei fantezii:

  1. Sfinxul Oaşului - Munţii Gutâi.
  2. Creasta Cocoşului - Munţii Gutâi.
  3. Piatra Dracului (Piatra Hâdă) - lângă Jibou.
  4. Moţul - la intrarea în Cheile Turzii.
  5. La Dubă - Muntele Mare.
  6. Pietrele Mărunte - Muntele Mare.
  7. Duba din Şesul Lupşenilor - Muntele Mare.
  8. Talpa Jidovului - Muntele Găina (Munţii Bihorului).
  9. Piatra Grăitoare - Munţii Bihorului.
  10. Poarta Zmeilor - Munţii Trascău.
  11. Stânca Trei Feciori - Munţii Trascău.
  12. Scaunul Babei Dochia - Munţii Trascău.
  13. Bisericuţa de pe culmea Negrileasa - Munţii Trascău.
  14. Masa Jidovului - Munţii Cindrel.
  15. Dochia - Munţii Şureanu.
  16. Cleanţu Scorilei - Munţii Ţarcu.
  17. Scaunul lui Geryon - Munţii Mehedinţi.