Marţi, 12 August 2008 09:26

Corelaţii între bioritmuri şi decesul bolnavilor cardiovasculari

 

Dr. IULIU FLOARES – medic primar medicina generala, Piatra Neamt

Dr. NICOLAIE BARABAS – biolog, Muzeul de Stiinte Naturale, Bacau

Publicat in “World Traditional Medicine” – Nr. 3/2000

 

 

Cercetarile despre bioritmuri de care am avut cunostinta s-au facut in domenii in care factorul individual subiectiv putea sa aiba un rol important. Micul nostru grup a inceput studierea bioritmurilor cercetand subiecti cu eveniment cert: decesul.

O mentiune: scopul a fost de elucidare personala, iar prezentarea o facem datorita rezultatelor.

Ne-am propus in acest studiu sa vedem daca frecventa deceselor datorate maladiilor cardio-vasculare (insuficiente si decompensari grave, infarct miocardic, cateva cazuri de accidente vasculare cerebrale, etc), se coreleaza intr-un fel cu bioritmurile fizic si emotional descoperite de Dr. Wilhelm Fliess si eventual si cu bioritmul intelectual (prof. Telt Scher, 1928).

Ca material statistic brut am folosit datele (sfarsitul anului 1980 si prima parte a anului 1981), privind un numar de 312 decese consemnate medical si inregistrate la Oficiul Starii Civile a Municipiului Bacau.

Lotul de cazuri se poate considera omogen datorita similitudinii maladiilor, cuprinzand persoane de la adolescenti pana la varste inaintate; au fost excluse cazurile copiilor mici, gandindu-se ca la acestea bioritmurile nu ar fi consolidate.

Folosind data nasterii si data decesului s-a calculat pentru fiecare caz o perioada completa de bioritmuri cu specificarea fazei pozitive (+), a celei negative (-) si a momentului critic de trecere de la pozitiv la negativ (+ ? ? = x) si a momentului de “soc” de la negativ la pozitiv (? ? + = xx).

In plus, spre a putea intreprinde o cercetare cantitativa  statistica mai completa s-au consemnat si perioadele diurnale de 1,2,3 zile inainte si dupa “punctele esentiale”, intelegand prin aceasta punctul critic, momentul de soc si maximul fazei pozitive ( ˆ ) si minimul fazei negative ( ? ). Obtinerea tuturor acestor elemente s-a facut pornind de la data nasterii folosind tabelele lui Hugo Max Gross si a abacului respectiv.

Trebuie sa recunoastem ca intreprinzand prezenta cercetare am pornit cu o anumita idee preconceputa – admitand realitatea bioritmurilor ne asteptam ca:

  1. marea majoritate a deceselor se va aseza in faza negative pentru bioritmul fizic si emotional;
  2. cazurile se vor distribui normal (gaussian) in jurul punctelor critice si in faza negativa;
  3. cazurile din faza pozitiva vor fi sensibil mai putine.

Rezultatul real obtinut a fost insa altul: daca in privinta punctelor a) si b) ipoteza noastra  a fost confirmata, s-a constatat in schimb o situatie strict analoga in raport cu punctul x si pentru faza pozitiva. Vom incerca in concluzia lucrarii sa dam o interpretare a acestei situatii, dar, pana atunci vom prezenta rezultatele asa cum au fost obtinute.

  1. Privind repartizarea procentuala a deceselor s-a constatat:

Pentru bioritmul fizic:

-         decese in faza pozitiva reprezinta – 48,397 %

-         decese in faza negativa reprezinta – 51,603 % din numarul total.

Deci excedentul deceselor din faza pozitiva asupra celor din faza negativa este negativ si anume E- = 3,296 %

Pentru bioritmul emotional:

-         decese in faza pozitiva reprezinta – 53,046 %

-         decese in faza negativa reprezinta – 46,954 %

Deci excedentul deceselor in faza pozitiva este pozitiv si anume E+ = 6,092 %. Desi destul de mic el semnaleaza o situatie contrara celei asteptate.

Pentru bioritmul intelectual:

-         decese in faza pozitiva reprezinta – 49,520 %

-         decese in faza negativa – 50,480 %

Excedentul este aici minim E- = 0,960 %, deci practic egalitate intre cele doua faze.


B. In figurile alaturate am reprezentat cu cate o forma cuasi – sinusoidala bioritmurile fizic (anexa 1), emotional (anexa 2) si intelectual (anexa 3), cu delimitarea intervalelor in care s-au numarat decesele. In partea dreapta s-a dat o histograma, iar in ultima coloana numarul cazurilor din fiecare interval.

La o inspectie cat de sumara a histogramelor iese in evidenta, pentru fiecare din ele, existenta a 4 maxime notate cu M si corespunzand exact, fara decalari in timp punctelor esentiale(xx, ˆ, x si ? ).

Pentru faza negativa aceasta constituie o confirmare suficienta in sine, a ritmologiei studiate de Fliess si Scher. Surprinzator pare insa faptul ca exact aceeasi situatie se repeta si pentru faza pozitiva; vom reveni cu o incercare a justificarii acestui fenomen.

C. Calculele matematice au fost efectuate de Prof. Dr. Doc. Victor Nadolschi si nu le reproducem in aceasta prezentare, pot fi gasite in orice tratat de statistica matematica – de exemplu in (2). Calculele au confirmat teoria bioritmurilor pe grupul de cazuri studiat.

 

Observatii

Bioritmurile Fliess – Scher au, evident, o natura strict endogena. Am putea fi tentati sa cautam o apropiere dintre bioritmul emotional si revolutia sinodica a Lunii (apropiere care nu este stricta: bioritmul respectiv are o perioada de 28 de zile, iar revolutia lunara sinodica (medie) – una de 29,53059 – deci este mai lunga cu mai mult de 1,5 zile. Cat despre celelalte bioritmuri ultradiene (de 23 respectiv 33 de zile) ele nu au nici o legatura nici cu perioadele lunare si nici cu alte periodicitati cosmice.

Concluzii

  1. Distributia deceselor cardiacilor in perioada de minim a diagramei Fliess verifica intocmai aceasta teorie: cele mai multe decese se produc in preajma “punctelor esentiale” ale portiunii negative a curbei, lucrul fiind adevarat atat pentru bioritmul fizic cat si pentru cel emotional. In acest caz (cel al fazei negative) explicatii mai ample credem ca ar fi de prisos. Faptul este usor admisibil chiar si pentru ritmul intelectual; in perioadele critice bolnavul se afla intr-o “eclipsa” intelectuala; psihicul lui nu contribuie, constient sau inconstient la combaterea bolii.
  2. Rezultatele par insa paradoxale cand ne gandim la cele ce se intampla in “faza pozitiva” care dupa cum s-a vazut prezinta o distributie analoga a deceselor. Credem totusi ca si aici lucrurile se pot explica destul de plauzibil. Bioritmul fizic a fost stabilit si experimentat (de Fliess si de altii) la fel ca si cel emotional si cel intelectual – pe oameni sanatosi (sau presupusi sanatosi) : sportivii amatori si de performanta, diverse categorii de muncitori si de functionari, elevi si studenti etc, ce este aproape evident ca ceea ce este “pozitiv” pentru aceste categorii de oameni poate deveni fatal pentru bolnavii cardiaci, mai ales pentru cei aflati intr-un stadiu grav al bolii lor; sa ne gandim numai la o crestere (chiar moderata) a tensiunii sanguine, la accelerarea pulsului, la tonusul muscular crescut – toate caracteristicile pentru faza pozitiva, a ritmului fizic. La fel si in cazul ritmului emotional, emotiile intensifica, in general unele procese fiziologice (de mai sus), ele pot avea un efect inhibitor asupra altor procese. Cresterea in perioada pozitiva a bioritmului, a capacitatilor intelectuale – nu poate oare duce la o auto-analiza pernicioasa creatoare de emotii negative, de pierderea sperantei in posibilitatea vindecarii si deci la o “dezarmare” a psihicului? Cele mentionate aici sunt totusi suficiente pentru a intrezari cauzele “intervertirii in negativ” a fazei pozitive a ritmogramelor. Pe de alta parte credem (lucrul merita sa fie verificat) ca aceasta “spectaculoasa intervertire” a calitatii fazei pozitive “din bine in rau” ar fi aplicabila numai cazurilor deosebit de severe, numai celor aflati in preajma decesului sau in stare comatoasa. Chiar si in cazul bolnavilor – cardio-vasculari – fazele pozitive ale bioritmurilor Fleiss-Scher – ar ramane tot atat de “pozitive” ca si pentru oamenii sanatosi.

 

1982

 

 

 

BIBLIOGRAFIE


  1. Buntle illustrierte, nr. 49, 1970
  2. B. M. Scigolev: Matematiceskaia ebrabotka nabliudenii, Fizmanizdat, Moscova, 1960
  3. M. G. Cauguelin: Rythmes cosmiques – rythmes biologiques Marabout University
  4. L. E. Schaving: La dimension du temps en et medicine – chronobiologie. Endeavour, ed. franc. Vol. XXXV, mai 1976
  5. M. Saragea si T. Negru: Bioritmuri, ed. Stiintifica, Bucuresti 1966

 

REZUMAT


Scopul cercetarii a fost gasirea unei eventuale corelatii intre bioritmul endogen (teoriile Fiess si Scher) si decesul bolnavilor cardio-vasculari. Au fost evaluate statistic 312 cazuri de decese si s-au obtinut urmatoarele rezultate:

 

  1. numarul de decese in perioada pozitiva a bioritmului (fizic, emotional sau intelectual) este aproximativ egal cu cel din perioada negativa;
  2. distributia deceselor este concludent mai mare in punctele de maxim a perioadelor pozitive, in punctele de minim a perioadelor negative si in punctele de trecere (punctele critice), inscriindu-se grafic pe o curba gaussiana, ceea ce constituie un argument in favoarea teoriilor lui Fliess si Scher.

SUMMARY


The purpose of our research paper has been to find out the possible relationships between the intrinsicbiorhythme (see Fliess’ and Scher’s theories) on the one hand and the death of the cardio-vascular patients on the other hand. 312 deaths have been statistically investigated and the following results – have been obtained:

 

  1. the number of deaths during the positive period of the biorhytme (be it physical, emotional or intellectual) is approximate equal to those in the negative period;
  2. as for as the distribution of death is concerned it higher in the up point of the positive periods, in the minimum point of the negative periods and in the crossing points (critical points); this distribution can be graphically rendered on Gauss’curve and, that is a reason in favour of Fliess’ and Scher’s theories.
    Aceasta lucrare din 1982 a fost publicata in revista chineza "World Traditional Medicine", vol. 3, mar., 2000.
Anexa1
Anexa2
Anexa3
coperta-jurnal-iuliu